Mamografie

Date generale

Mamografia consta în radiografierea glandei mamare utilizând doze reduse de raze X. Este principala metoda utilizata în diagnosticul leziunilor mamare si singura tehnica imagistica folosita pe scara larga pentru screening-ul cancerului de sân. Sensibilitatea examinarii este de aproximativ 90%, cu alte cuvinte 10% dintre neoplasmele mamare sunt oculte, nedetectabile mamografic. Detectabilitatea mamografica a cancerului de sân depinde de dimensiunea tumorii, tipul de crestere, subtipul histopatologic si parenchimul mamar adiacent leziunii. Sensibilitatea globala a mamografiei este excelenta în sânul adipos si redusa în cel dens, glandular. Astfel se explica rezultatele unor studii care releva ca 9% din cancerele palpabile sunt de asemeni nedetectabile prin aceasta tehnica imagistica.

Deoarece mamografia este proiectia suprapusa a tuturor imaginilor date de elementele constitutive ale sânului, cancerul va fi mai greu de depistat într-un sân dens, alb (opac), în special daca nu exista semne indirecte care sa atraga atentia asupra unui proces malign (distorsiune arhitecturala sau microcalcificari). Datorita acestor variatii în aspectul mamografic normal, de-a lungul timpului s-au încercat diverse clasificari ale tipurilor de sân. Clasificarea acceptata astazi este cea publicata de The American College of Radiology, în The Breast Imaging Reporting and Data System (ACR, BI-RADS), care descrie patru tipuri de sân normal, numerotate 1-4:

• Predominat adipos (< 25% tesut glandular) = ACR 1
• Glandular dispersat (25% – 50% tesut glandular) = ACR 2
• Heterogen dens (51% – 75% tesut glandular) = ACR 3
• Intens dens (> 75% tesut glandular) = ACR 4

Semnificatia acestei clasificari este de a atentiona clinicianul asupra faptului ca într-un sân dens, abilitatea mamografiei de a depista un cancer de dimensiuni mici este redusa. Având în vedere incidenta ridicata a cancerului de sân, stabilirea precoce a diagnosticului constituie o problema de însemnatate capitala. Descoperirea neoplasmelor mamare în stadii incipiente este esentiala pentru reusita terapeutica.

Indicatii

Peste varsta de 40 de ani ca metoda de screening, pentru depistarea cancerului mamar infraclinic, se recomanda examen mamografic anual. Examinare de prima intentie în evaluarea maselor palpabile la femeile cu vârsta peste 35 de ani.
Sub 35 de ani, examinarea ecografica de prima intentie se completeaza cu mamografie în urmatoarele situatii particulare:

• paciente simptomatice cu examen ecografic negativ (leziuni palpabile, secretii mamelonare suspecte, mastodinii trenante, retractii sau îngrosari tegumentare si/sau mamelonare, eczeme ale mamelonului),
• paciente sub 35 de ani cu antecedente familiale de cancer mamar la vârste tinere sau cu alti factori de risc legati de existenta unor neoplazii corelate cu mutatii genetice,
• evidentierea ultrasonografica a unor leziuni suspecte,
• evidentierea ecografica a unor modificari cu caractere sugestive de malignitate,
• detectarea ultrasonografica de microcalcifieri sau simpla suspiciune a posibilitatii existentei acestora,
• examinare ecografica neconcludenta în cazul unor sâni mari, adiposi, la femei cu varsta de peste 30 de ani.

Tehnica de examinare

Mamografia este considerata în prezent cea mai pretentioasa examinare radiologica. Aparatul mamografic si examinarea mamografica în sine trebuie sa întruneasca anumite calitati necesare unui diagnostic corect si complet.
Compresiunea sânului este necesara din mai multe motive. Prin compresiune se reduc artefactele de miscare, scade grosimea sânului cu reducerea consecutiva a dozei de iradiere, se obtine o uniformitate a densitatii optice, iar prin reducerea distantei sân-film se reduce „flow”-ul geometric. Pentru a evita disconfortul datorat compresiunii si edemului premenstrual, examinarea se face de preferinta în prima perioada a ciclului menstrual.

• Incidente standard
  În mod standard se realizeaza doua expuneri pentru fiecare sân, incidenta medio-laterala oblica (MLO), cea mai importanta, care permite analiza glandei mamare în cvasitotalitate si cranio-caudala (CC) care permite o apreciere mai buna a cadranelor interne.
• Incidente suplimentare
  Incidentele suplimentare (marita, centrata, profil strict, rulata, tangentiala, “în val”, Cleopatra, exagerat extern, exagerat intern, axilara) se recomanda atât pentru o mai buna apreciere a morfologiei leziunilor depistate, localizarea exacta a acestora, cât si pentru eliminarea aspectelor artefactuale, secundare unor sumatii.

Parametrii mamografici urmariti

• Structura sau densitatea sânului.
• Simetria de volum si marime
• Prezenta de:
  • opacitati nodulare
  • asimetrii de densitate focala sau difuza
  • distorsiuni arhitecturale
  • micro- si macrocalcificari
  • opacitati “în banda”
  • radiotransparente
  • imagini mixte
• Prezenta de modificari perilezionale si la distanta

Pentru aprecierea stabilitatii sau evolutivitatii modificarilor depistate, mamografiile efectuate se compara cu examinarile anterioare (stabilitatea unei leziuni este un criteriu de benignitate).